Cabinetele și clinicile stomatologice din România accelerează tranziția digitală și își îndreaptă atenția către noile tehnologii, însă se confruntă cu un decalaj semnificativ între dorința de modernizare și analiza datelor de business.
Peste jumătate dintre managerii și medicii stomatologi își doresc integrarea inteligenței artificiale și a automatizărilor în fluxul curent de lucru, însă foarte puțini folosesc indicatorii digitali pentru a menține o legătură constantă cu pacienții care le-au trecut deja pragul, relevă prima ediție a cercetării ADOM Dental Software Insights, publicată de Asociația Dental Office Managers (ADOM).
Potrivit datelor colectate de asociație, 54,4% dintre participanți vor funcționalități bazate pe inteligență artificială capabile să furnizeze analize avansate și recomandări clinice sau operaționale, iar 47,8% vizează automatizarea comunicării directe cu pacienții. Totuși, radiografia utilizării curente a sistemelor informatice arată că digitalizarea se rezumă încă la activitățile de bază.
În timp ce modulele de agendă și programări sunt utilizate de 96,7% dintre respondenți, iar 68,9% gestionează electronic planurile de tratament, indicatorii strategici sunt lăsați în plan secund. Doar 23,3% analizează rata de acceptare a planurilor propuse, iar un procent infim, de numai 13,3%, urmărește rapoarte detaliate privind retenția pacienților și revenirea acestora la controale periodice de igienizare și profilaxie.
Limitările software-ului împing clinicile spre schimbare
Președinta ADOM, dr. Oana Taban, atrage atenția că o platformă informatică modernă nu mai poate fi privită doar ca o agendă electronică sau un simplu instrument de facturare, ci constituie pilonul pe care se construiește fidelizarea pacienților și planul de extindere a afacerii. Lipsa instrumentelor analitice avansate începe să producă efecte directe în piață.
Conform cercetării, 42,2% dintre reprezentanții clinicilor chestionate au decis deja să renunțe la vechiul furnizor de tehnologie. Dintre aceștia, mai mult de jumătate (55,3%) au reclamat rapoartele de management insuficiente și rigide, iar 52,6% au indicat funcționalitățile limitate ca motiv principal de reziliere. Spre comparație, costurile abonamentelor software au cântărit mult mai puțin în decizia de migrare, fiind invocate de doar 18,4% dintre respondenți.
„În stomatologie, software-ul de management nu mai este doar un instrument administrativ. El influențează modul în care clinicile gestionează relația cu pacienții și își planifică dezvoltarea. Prin această cercetare, ne-am propus să identificăm teme relevante de reflecție pentru piața stomatologică, pornind de la experiențele participanților”, declară Dr. Oana Taban, Președinte ADOM.
Dr. Oana Taban, președinte ADOM
Riscul captivității digitale și lipsa de pregătire a personalului
Studiul semnalează și o dependență accentuată de furnizorii de tehnologie: 80% dintre respondenți folosesc același program de cel puțin trei ani, iar peste 56% îl au integrat de mai bine de cinci ani. În acest context de utilizare îndelungată, asociația avertizează asupra importanței conceptului de autonomie digitală.
Pentru a evita blocarea activității la o eventuală schimbare, clinicile trebuie să se asigure că dețin contractual dreptul de a-și exporta bazele de date structurate, cu garanții stricte de confidențialitate și portabilitate, fără costuri abuzive și cu respectarea legislației privind protecția datelor medicale.
În același timp, adoptarea noilor instrumente este încetinită de lipsa de competențe digitale. Aproape o treime dintre participanții la cercetare (31,1%) au reclamat faptul că instruirea oferită echipelor este deficitară, în timp ce dificultățile de interconectare cu alte aplicații medicale au fost raportate de 23,3% dintre cabinete. Concluzia experților este limpede: indiferent de sofisticarea algoritmilor sau a funcțiilor AI promise de dezvoltatori, succesul tehnologiei în medicina dentară depinde în mod direct de nivelul de pregătire al oamenilor care o operează zi de zi.
